Arhitectura si urbanism in Romania

Inainte de a apartine Romaniei si de a se numi Brasov sau Orasul Stalin, aceasta asezare a avut numele de Kronstadt si mai apoi Brasso, stapanii urbei fiind cand germanii, cand maghiarii. Multa vreme romanii, natiune transilvaneana fara drepturi politice, nu au avut voie sa-si ridice case in cetate, ci doar intr-un cartier dinafara zidurilor ce aparau de tatari, turci sau valahi. Dupa ce austriecii au pierdut batalia de la Konnigratz in fata armatelor Prusiei, nobilimea maghiara a gasit astfel debuseul ce permitea crearea unui stat maghiar pornind de la idealul Regatului Ungar medieval. Totusi lucrul acesta nu s-a intamplat, astfel ca un an mai tarziu, in 1867, harta Europei afisa un nou stat sub numele de Kaiserreich und Konigreich Osterreich-Ungarn sau de Osztrak Birodalom es Magyar Kiralysag, cunoscut mai simplu drept Imperiul Austro-Ungar, in care coroana de la Viena pastra nominal conducerea, insa unde de facto conducerea efectiva a unor provincii precum Ungaria sau Transilvania apartinea elitei politice maghiare.

Lucrul acesta este important pentru studiul nostru deoarece componenta sociala a orasului a inceput sa se schimbe, de unde germanii incepusera dea voie romanilor sa-si deschida scoli in limba materna, sa-si ridice biserici in rit grecesc sau sa detina locuinte in oras, noile autoritati ungare au inceput o politica de maghiarizare, atat prin componenta sociala, cat si prin cea ce tinea de arta arhitecturii chiar si-n detrimentul partii germane.

Astfel, spre anul 1900 avem o populatie germana si romana care a scazut fiecare cu cate 10 procente fata de recensamantul de la mijlocul anilor 1850 si una maghiara care a crescut ca pondere de la 13 la 34%! Daca romanii contracarau aceasta stare de fapt prin evenimente culturale si o intetire a contactelor cu Regatenii, germanii isi aratau dorinta de perpetuare prin manifestarea in spatiul urban, ca mod exponential de manifestare a istoriei acestui oras. Chiar daca arhitectura din acea perioada era majoritar inspirata din stilurile folosite prin Budapesta sau Viena, arhitectul Peter Paul Brang a ales pentru Societatea de Patinaj, beneficiarul, sa foloseasca drept inspiratie stilul alpin german, asa cum si regele Romaniei, Karl Friedrich von Hohenzollern, a folosit pentru zidirea palatelor de vara ale Coroanei. Lucrul acesta se constituie drept o declaratie politica in sine, cat si un act de modernitate in spiritul anilor respectivi.

Beneficiarul cladirii, Societatea de Patinaj, a fost fondata la data de 14 Martie 1880 de catre germanii brasoveni. Membrii acesteia (ofiteri, comercianti, medici sau inalti functionari) au ales in fruntea lor pe avocatul Karl Adam, care era si artizanul ideii si eforturilor de constituire. 14 ani mai tarziu, la 29 Martie 1894, Adunarea Generala a Societatii de Patinaj a hotarat construirea unui sediu adecvat, modern si incapator pentru activitatile administrative, cat si pentru cele sportive, dat fiind ca inchirierea si raspandirea diverselor departamente prin case in tot orasul nu era rentabila. Concursul de planse a fost castigat de arhitectul vienez Peter Paul Brang. Acest prolific profesionist si-a desfasurat activitatea mai ales in provinciile rasaritene ale Imperiului, in Transilvania, Bucovina, Cehia, Slovenia, dar si-n Bulgaria si-n Romania. Cladirile ce poarta semnatura lui si care se afla pe teritoriul actual al Romaniei sunt Casino Vatra Dornei (1898), Casa de cultură municipala (fosta Gewerbverein) din Bistrita (1908) si Palatul Administrativ din Suceava (1904).

Tot in 1894, in Noiembrie, se incep si lucrarile la acest edificiu, lucrarile fiind terminate un an mai tarziu, in toamna lui 1895.

Noua cladire ce infrumuseta orasul Kronstadt/Brasso/Brasov era una eleganta, cu etaj, mansarda si turn cu ceas, avand structura de rezistenta din zidarie si lemn, mobilierul fiind adus din capitala Imperiului. Cu o fatada de aproape 50 de metri, adapostind si o mica braserie, avea-n fata doua terenuri de tenis, pe timp de vara, si patinoar pe timp de iarna. Initial nu existau instalatii complexe pentru gheata, ci se foloseau apele pluviale si captarea izvoarelor din zona. Oficial, patinoarul a fost inaugurat in ziua de 22 Ianuarie 1895, activitatea de Schlittschuhlaufen fiind acompaniata de o mica orchestra aflata in balconul cladirii.

Sfarsitul anilor 1930

Dupa evenimentele dramatice din Decembrie 1989, are loc refacerea Societatii, incepand cu anul 1991, atunci cand Adunarea Generala a luat decizia de intreprinde demersuri juridice de recapatare a fostului sediu. Procesul a trenat, Ministerul Sporturilor invocand lipsa actelor doveditoare aflate in posesia mostenitorilor, astfel ca abia in anul 2000, in urma unui recurs judecat de Curtea Suprema de Justitie, Asociatia si-a redobandit acest bun confiscat abuziv de catre autoritatile comuniste. In toata aceasta perioada nu e beneficiat de lucrari majore de reparatie, astfel ca-n anii 1990 cladirea se afla intr-o stare accentuata de degradare.

Complex Olimpia Brasov - August 2011

In anul 2005, Consiliul Judetean Brasov (prin presedintele Aristotel Cancescu) si Consiliul Local Brasov au semnat un contract de afiliere ca membri asociati cu noua formula juridica a Asocietiei, Clubul Sportiv "Societatea de Patinaj Olimpia Brasov", urmand ca prin aceasta mutare sa se realizeze consolidarea, renovarea, inlocuirea acoperisului, a ceasului din turn si dotarea complexului cu aparatura moderna pentru patinoar si nocturna pentru terenurile de tenis.

Complexul Olimpia, dupa finalizarea renovarii

Asadar, in buna traditie romaneasca, Consiliul Judetean afirma ca a fost pagubit, Societatea de Patinaj incercand sa scoata din Consiliul de Administratie ceilalti doi parteneri, respectiv Consiliul Judetean si Consiliul Local Brasov. Acuzat de aceasta stare de fapt este Marian Teleleu, persoana imputernicita inca din Aprilie 2010 de catre presedintele Societatii, Ernest Uhrich care este si antrenor de patinaj viteza, spre a semna contracte si emite decizii in numele sau.

Intrarea laterala in Restaurantul Olimpia