Posted by : MARIVS IMPERATOR 8 Jan 2013

Despre vechea primarie din Adjud am scris pana acum de doua ori, intai despre istoria acesteia, apoi despre faptul ca a fost inclusa intr-un program de consolidare, renovare si modernizare. Aceasta cladire nu este o obsesie, mai ales ca nu-s vrancean, ci aleg sa vorbesc des despre ea ca o supravietuitoare, una dintre putinele cladiri vechi ramase in oras.
In pragul iernii anului trecut, in data de 26 Octombrie 2012, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice emitea un comunicat de presa prin care se anunta finalizarea lucrarilor de consolidare, renovare si modernizare a acestei cladiri. S-a intervenit asupra structurii de rezistenta, in principal, apoi urmarindu-se punerea in valoare a elementelor constructive si de design arhitectural. Sperantele erau mari, la fel si ambitiile deoarece termenul initial prevedea ca aceste lucrari sa fie implinite in doar 6 luni. Totusi, lucrarile au intarziat aproape un an, iar produsul acestora nu este unul multumitor. Daca asupra interventiei la nivelul fundatiei si a structurii de rezistenta nu ma pot pronunta, nefiind elemente ce se pot vedea cu ochiul liber, din strada, in schimb pot vorbi despre elementele de stil arhitectural. Temerile mele au fost intemeiate, mai ales ca executantul lucrarilor, firma Ricostar din Tulcea, nu avea deloc un renume bun, fiind implicata si-n unele scandaluri de presa legate de abonarea la contractele cu diverse primarii si consilii locale.
Comunicatul respectiv aminteste ca aceasta cladire este incadrata in clasa I a monumentelor istorice si arhitecturale, ca are o suprafata de 445 MP, dar si ca a fost construita in anul 1926. Informatiile mele, cat si stilul in care a fost construita aceasta cladire plaseaza anul zidirii cu doua decade mai devreme decat ceea ce afirma Ministerul sau Primaria Adjud. Insa nu acesta este lucrul important in acest articol, ci faptul ca un monument istoric de clasa I a fost mutilat. Invelitoarea acestei case a fost privata de coama cu impletitura aparenta, iar tabla folosita a fost vopsita foarte tern, preferandu-se astfel in locul unei invelitori care sa capete o patina frumoasa in timp. De asemenea, capetele coamei mansardei au fost simplificate, renuntandu-se la rozetele decorative.
Frontonul cladirii nu si-a recapatat ceasul initial, care ulterior a fost inlocuit de administratia din vremea RPR si RSR cu emblema Republicii, ci a ramas lis, simplu. Uitandu-ne deasupra acestuia nu putem sa nu remarcam lipsa totala a armoniei din compozitia noului turn, mutilat de elementele sale decorative, dar si faptul ca fleuronul original, cu frumoasa impletitura la baza, a fost inlocuit in totalitate.
Costul total al acestei investitii a fost de aproape 200.000 de Euro, ceea nu este o suma fabuloasa, insa rezultatul nu este unul multumitor. Sper ca partea din lucrare ce tine de rezistenta cladirii sa fi fost facuta intr-un mod profesionist. Degeaba se lucreaza metodic, inginereste, intarindu-se o cladire, izolndu-se plansee, mansarde, inlocuindu-se instalatia electrica si tocaria usilor si ferestrelor, daca toate aceste eforturi nu-s dublate si de un interes pentru aspectul final. Tehnica moderna permite replicarea extrem de fidela a absolut oricarui element decorativ folosit in trecut, dar acolo unde nu exista vointa si nici pricepere, rezultatele sunt absolut catastrofale. Nu doresc sa vorbesc de rea vointa, caci numai oamenii dezradacinati isi arunca istoria si identitatea la gunoi!
Am sa revin cu detalii despre aceasta cladire atunci cand voi vizita iarasi Adjudul, oferindu-va si un set de poze cu noul si "minunatul" turn.
Cel putin termpanele nu sunt de culoare alba!

{ 4 comments... read them below or Comment }

  1. N-am apucat sa-ti zic prin viu grai ieri seara asa ca iti zic in scris. E o problema atat de proiectare/finantare dar mai ales de executie. Si cand zic executie ma gandeesc la inexistenta oamenilor calificati in domeniile astea de tinichigerie speciala a acoperisului. La sediul BCR, unde am facut studiul preliminar pe aspectul istoric, au lucrat unii de la o firma mare si au lucrat bine, Dar oricat de bine ar fi lucrat, materialul este altul si, inevitabil, arata alfel. Si nici replicile pieselor de coama sau de parazapezi decorative sau de alte elemente nu mai au sensibilitatea celor originale. Se vede din plin la acoperisul BCU la care, schimband si materialul au schimbat si geometria si nu mai are sub niciun cuvant eleganta originalului. Totul tine de mesteri pana la urma. Iar astia sunt foarte putini deci chiar daca proiectntul n-ar fi simplificat excesiv acel acoperis, tot nu cred ca ar fi avut cu cine sa-l execute.

    ReplyDelete
  2. Aveti dreptate in ceea ce spuneti, dar daca se dorea cu adevarat mentinerea aspectului original, se puteau gasi solutii. Mie imi vine in minte doar un schelet din alumniu/lemn pentru turn, umplut cu sipci tinute in baie de ulei. Peste acest schelet se putea pune un mulaj obtinut dupa modelele decorative originale, facut din rumegus si liant (lipici special), presat si stratificat, finisat si impermeabilizat, apoi vopsit si lacuit sa arate precum turnul acum mutilat. Este o posibilitate.
    Fleuronul se putea replica aproape identic la o turnatorie sau un strung cu repere, in cazul in care nu mai putea fi reparat. Ar fi aratat un pic mai poros, dar s-ar fi putut lustrui. Din strada nu ar fi fost vizibila diferenta.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Parca era vorba ca imi spui Adrian, simplu, fara "doctor" ...
      Nu cred ca era posibil caci nicio autoritate publica nu si-ar permite lucrari din materiale neomologate/experimentale si care pot fi, in caz de esec, o intreaga problema juridico-financiara. Pe langa asta, trebuie intotdeauna un executant care sa stie sa faca ce i se cere. Aici cred ca a fost un executant care a executat ce stia el sa execute, probabil rezonabil din punct de vedere tehnic, chiar daca estetic e un flaps total. Cand timpul e scurt, bugetul e mic si trebuie "imaprtit", nimeni nu are rabdare sa faca ce vedem pe la televizor, anume replici exacte, salvari si reconditionari migaloase. Cine a executat lucrarea si cine a fost proiectantul? Se mai pastreaza pe undeva o imagine de panou de santier? As fi curios si cat a costat :)

      Delete
  3. Dupa cum vezi, de altfel, n-au avut bani nici macar de un ceas chinezesc pe care sa-l monteze unde se pare ca a existat candva un ceas :) Macar unul din ala de 7 lei de la IKEA :)

    ReplyDelete

- Copyright © Arhitectura si urbanism in Romania -