Posted by : MARIVS IMPERATOR 27 Jun 2011

Biserica Manastirii Vacaresti la inceputul secolului XX

Sa fi fost prin 1991 sau 1992 cand am vazut prima data locul unde s-a aflat candva Manastirea Vacaresti. Inceput de toamna, cu soare arzator si miros de pamant prafuit, iar in apropiere vuiau multime de masini, asa cum nu vazusem in satul in care copilarisem pana atunci. Se chema acum ca eram la oras si nu trebuia sa las pe cei ce insoteam sa vada uimirea mea. Incepusem scoala primara, dar gandurile mele se intorceam mereu catre trenul ce ma adusese in capitala. Vazusem din goana sa o biserica in ruina, nu stiam atunci ca-i zice Manastirea Chiajna, iar acum unul dintre baietii alaturi de care ne aventurasem la cateva strazi departare de casa ne povestea ca acolo a fost candva de asemenea o alta mare biserica. Era mai mare decat noi, sa fi avut vreo 16 ani, era fratele unuia din blocul vecin, iar noua ni se parea un adevarat urias. Ascultam cu mare bagare de seama cum povestea ca Ceausescu a darmat tot ce era acolo si a vrut sa faca un tribunal si mai apoi o sala de sport. Ca lacul Vacaresti, cu malurile sale betonate, tot atunci a fost facut si ca erau case pe locurile acelea. Toate se invarteau repede in mintea mea, mi se pareau vechi de cand lumea, precum stalpii de lumina aceia mari de la marginea satului unde-mi lasasem prietenii. De Ceausescu imi aminteam vag, amintiri despre chipuri de oameni fericiti cand intr-o iarna acesta a plecat. "Macaralele astea mari tot de atunci sunt, de pe timpul lui Ceausescu. Se zvoneste ca vor fi demontate, adica date jos" imi zicea acel baiat mare cand ma uitam in sus cu palmele streasina la frunte. Erau mari si ma faceau sa ma simt neinsemnat. "Sa vorbesti frumos la scoala si sa ii spui invatatoarei "doamna invatatoare", nu "tovarasa", ca nu mai e ca pe vreamea lui Ceausescu", imi aminteam de proasptele invataminte ale tatalui meu in vreme ce ma uitam la multime de ziduri de beton din care ieseau fiare negre si amenintatoare. Apoi, am luat creta pentru care venisem. Altii au luat carbit, tevi pentru cornete. Cei mari luau fier. Noi luam creta si desenam teren de fotbal cu ea pe asfalt. Nu era creta buna, ca cea de la scoala, ci una mare ca o caramida. Mereu se intampla in acel timp sa aud "pe vremea lui Ceausescu" zis de unii si de altii, incat ajunsesem sa cred ca era altfel atunci, ca-n vremurile de demult din povesti. Printre blocuri vedeam franturi din lumea de demult: aici, pe maidan, o temelie de casa, in lacul Vacaresti tot felul de sparturi de zid, stalpi de lemn printre blocuri, asa cum vazusem ca erau intre sate pentru firele de telefon, degete si brate de marmura pe maidanul unde jucam fotbal si unde tata imi spunea ca ar fi fost inainte casa unui sculptor. Le dezgropam si le priveam ca pe mari comori. Apoi toamna a trecut si eu am uitat. Macaralele acelea inalte au disparut, fiarele si creta s-au imputinat in fiecare zi, zidurile de beton au fost scoase, ramanand doar unele in pamant. Stalpii din lemn au disparut si ei, maidanele au fost inlocuite cu parcari pentru masini tot mai multe sau blocuri noi, iar mai apoi obisnuiam sa merg acolo nu pentru creta, ci pentru a cumpara adidasi si "casete" de Terminator. Capitalismul transformase locul in Complexul Comercial Aleea Castanilor.



Despre Manastirea Vacaresti se cunosc putine, s-au scris si mai putine si se vor afla si mai putine in deceniile ce vor urma. Nu fac part dintre cei optimisti, ce cred ca insanatosirea morala a acestui popor se va produce curand si o sa aduca cu ea si recladirea Vacarestilor. Am ales sa scriu despre ctitoria lui Mavrocordat tocmai ca este putin stiuta de publicul larg si face parte din istoria mai putin turistica a acestui oras.
Nu putem vorbi despre aceasta Manastire fiind rupti din context, fara a cunoaste targul Bucurestilor din acei ani si felul in care istoria alegea sa-si plamadeasca vremea. Stim ca anii aceia, tocmai inaintea epocii fanariotilor pe tronurile Tarii Romanesti si Moldovei, au fost unii marcati de un scurt reviriment cultural, economic si demografic sub importanta domnie a lui Constantin Brancoveanu.

Orasul Bucuresti la 1717

Del Chiaro, secretarul lui Constantin Brancoveanu, ne-a lasat o descriere succinta, dar obiectiva a orasului Bucuresti din acea vreme. "Lipsit de locuri intarite, aproape rotund, acest oras are o suprafata foarte mare. Totusi, numarul celor ce traiesc aici nu este pe masura intinderii locului, caci casele sunt rare si foarte separate, fiecare avand curte mare cu grajduri, acareturi, bucataria sa, dar mai ales cu livada sa cu felurite soiuri de pomi, ceea ce da orasului o infatisare linistita si vesela. Din toate cele puse la indemana mea nu cred sa fie aici mai mult de 50.000 de suflete". Avem, asadar, in fata ochilor imaginea unui oras ce seamana mai degraba cu un sat urias, decat cu urbele ce gasim in acea perioada in apusul Europei. Din cate cunosc eu pana acum, nu stiu sa fie existat atunci alt proiect de urbanism in afara taierii soselei ce lega orasul de la nord la sud, menita sa inlesneasca negotul si drumurile Brancoveanului de la Curtea Domneasca la mosia acestuia de la Mogosoaia. Soseaua aceasta s-a numit mai intai Podul Mogosoaiei, numit asa de la trunchii de copaci ce erau folositi pentru pavaj, iar mai apoi Calea Victoriei, spre gloria armatei romane victorioase la 1878. Cat legat despre faptul ca nu se mentioneaza ziduri de aparare, acest lucru se datoreaza faptului ca in acea perioada Tara Romaneasca si Moldova faceau parte din Imperiul Otoman, avand statut de provincii privilegiate, iar turcii nu mai tolerau eventuale fortificatii ce ar fi putut adaposti pe rasculatii impotriva lor. Ca romanii plateau tribut anual si la 3 ani, ca ofereau sprijin militar, informatii despre imperiile vecine, hrana armatelor turcesti ce treceau prin tara catre Ungaria sau acceptau ca domnii sa le fie numiti de catre turci (initial dintre cei pamanteni, apoi numiti direct de catre Poarta dintre grecii din Fanar si asimilati in administratia centrala otomana cu rang de inalti functionari) ori sa nu ducem politica externa de capul nostru, aceasta era partea noastra din invoiala. In schimb, otomanii se obligau sa nu aiba armate ce stationau/iernau pe teritoriul celor 2 provincii romanesti, sa nu construiasca aici moschei, sa nu detina pamant, case si alte averi in aceste locuri, sa nu stramute aici populatii din imperiu si sa ofere libertate in administratia interna.

Constantin Brancoveanul la 1696

Meritele domnitorului mai sus numit sunt multe si cunoscute, dar am sa pomenesc totusi cateva: incercarea unei reforme fiscale si a aparatului de stat, sporirea puterii domnului, incercarea timida de reforma si modernizare a armatei, sprijinirea artelor si incurajarea creeari unui nou stil arhitectural. Acestea sunt lucrurile pentru care romanii il stimau in epoca. Lucrurile pentru care turcii au decis sa-l scurteze de cap in anul 1714 sunt acelea ca a incercat sa duca o politica externa independenta, cat si faptul ca in timpul razboiului ruso-otoman din 1711 a incercat sa se alieze cu rusii. Din nefericire pentru el, acest lucru nu s-a mai petrecut, turcii ajungand mai repede in tara si le-a oferit acestora ajutorul. Armata sultanului a castigat razboiul, iar in urma celor ce s-au cercetat despre domnitorul roman s-a aflat si despre incercarea acestuia de tradare.
Acesta a fost momentul in care sultanii otomani au hotarat ca e periculos sa lase in tronul celor doua provincii domnitori pamanteni, asa ca s-a hotarat inlocuirea lor cu greci din cartierul Fanar din Istanbul. Avantajele erau multiple: acesti greci isi cumparau domnia (in fapt numirea in functie), erau loiali si mai ales nu erau legati de tara unde urmau sa domneasca.

Nicolae Mavrocordat, primul domnitor fanariot al Tarii Romanesti

Dupa inlaturarea Brancoveanului, pe tronul Tarii Romanesti a fost adus Nicolae Mavrocordat. Acesta inaugurase secolul fanariot, fiind intre 1709-1710 si 1711-1714 domn al Moldovei. Pentru ca in prima sa domnie din Moldova a vrut sa usureze viata taranilor si a cam taiat unii boieri, iar in cea de a doua a fost mai cumpatat, reusind ca scoata din tara armatele poloneze si suedeze, dar nu si-a apropiat boierii, incepand cu 1716 cand debuteaza domnia sa in Tara Romaneasca, Mavrocordat alege sa-si schimbe stilul de conducere, dorind sa-si apropie atat norodul, cat si pe boieri. Stiind de o dorinta mai veche a Brancoveanului, decide sa inceapa in acelasi an constructia unei grandioase Manastiri in apropierea Bucurestiului, pe locul numit Calea Vacarestilor in dreptul comunei Popesti, pe un deal ce domina imprejurimile. Lucrul acesta il ajuta sa-si spele din pacate, dar si sa-si atraga de partea sa si clerul tarii. Pentru ca acest grandios proiect sa aiba o cat mai mica opozitie, stilul constructiei este o continuare a celui brancovenesc, ajungand chiar sa fie o bijuterie a acestui stil deoarece s-au folosit mesteri care au lucrat si la alte manastiri zidite de Brancoveanul. Despre locul ales pentru zidire, coama dealului Vacaresti, se spune ca numele i se trage ori de la boierii Vacaresti ce ar fi avut in vechime o mosie aici, ori de la indeletnicirea localnicilor sau de la impozitul pe care acestia il plateau pe vacarit.

Localizarea Manastirii Vacaresti, conform unui plan din 1842

Chiar daca la scoala ni s-a repetat obsesiv ca acest secol fanariot a fost cel mai negru din istoria milenara a poporului roman, anii in care am tocit biblioteca Facultatii de Istorie, a celei Centrale Universitare sau a Arhivelor Nationale mi-au confirmat ceea ce credeam inca din liceu, anume non-sensul acestei afirmatii mostenita din manualele tiparite in 1988 si folosite cu succes in scoala romaneasca si la multi ani dupa asa-zisa revolutie din Decembrie 1989. Adevarat, in aceasta perioada s-a inmultit cuantumul darilor ori s-au creat altele noi, Oltenia a fost practic o regiune scufundata in haos administrativ, unde prerogativele lui voda erau indeplinite dupa bunul plac de potentatii locali sau ciuma a bantuit prin tara, insa tot in aceasta perioada se pun bazele primelor industrii, se stabilesc primele regulamente urbane, se incearca adoptarea primelor seturi de reguli care sa inlocuiasca obiceiul pamantului, iar cativa dintre fanarioti au fost oameni scoliti, cu mult peste nivelul lui Constantin Cantemir, tatal mult mai celebrului Dimitrie Cantemir, care, asa cum ne spune Neculce, nu stia carte, doar iscalitura stia sa o faca.
Nicolae Mavrocordat era fiul lui Alexandru Mavrocordat (1641 - 1709) supranumit Exaporitul, adica consilier secret. Alexandru a fost medic, filosof si fiziolog, cu studii la Padova si Bologna, profesor la Academia din Constantinopole si Mare Dragoman al Inaltei Porti, iar in limba latina a scris lucrarea "Instrumentul pneumatic al circulatiei sangelui", fiind primul medic in rasaritul Europei ce sustinea teoria lui Harvey despre circulatia sangelui.
Nicolae Mavrocordat s-a nascut la Constantinopole, la 1680, si la fel ca si tatal sau era un om cu o pregatire intelectuala foarte inalta, studiind filosofia si teologia, cunoscand limbile turca, latina, slavona si romana, scriind numeroase lucrari de filosofie si telogie (unele publicate chiar si la Londra). Prima s-a domnie in Tara Romaneasca este scurta, caci in acelasi an, 1716, izbucneste razboiul turco-austriac, iar Nicolae este capturat si dus in inchisoare la Sibiu. In locul sau a venit pe tron fratele acestuia, Ioan. Acesta a reusit sa incheie pace cu austriecii, dar a cedat vremelnic Oltenia in favoarea Imperiului Habsburgic. Din pacate pentru acestia, aceasta provincie s-a dovedit a nu fi usor de controlat si putin aparata in fata pericolului turcesc, astfel incat a fost repede recuperata de catre Tara Romaneasca. Ioan Mavrocordat, bolnav fiind, moare in 1719 si astfel lasa loc pe tron lui Nicolae, care isi incepe cea de a doua sa domnie in Valahia, pana la moartea sa in 1730, in urma unei epidemii de ciuma.

Capturarea lui Nicolae Mavrocordat de catre armata austriaca, in 1716

Pare-se ca anii de temnita l-au schimbat la suflet pe Nicolae, caci acesta incepe sa se poarte cu mare grija fata de tara ce o carmuia. Avand influenta la Poarta si fiind stimat de catre otomani, acesta reuseste scaderea tributului fata de turci, se ingrijeste de norod si-i scade anumite dari, iar pe boieri ii tine la mare cinste. Lucrul acesta ii asigura o domnie lunga si lipsita de evenimente. Tot acum isi indreapta atentia spre lucrarea ce a inceput in prima domnie, anume Manastirea Vacaresti. Tocmeste mesteri ce au lucrat pentru Brancoveanul la Manastirea Hurezi (Horezu) si le cere sa faca aici o manastire mai mare si mai frumoasa, ceea ce avea sa devina cea mai izbutita ctitorie ortodoxa din partile de rasarit ale Europei, asa cum urma mai tarziu sa o descrie marele arhitect G.M. Cantacuzino.

Manastirea Hurezi (Horezu)

In anul 1722, luna Septembrie, acesti mesteri au ispravit munca si au chemat pe domnitor si pe mitropolitul Daniil sa vada noua manastire. Sfintirea bisericii s-a facut doi ani mai tarziu, fiind inchinata Sfantului Mormant de la Ierusalim, impreuna cu  pamanturile din jurul sau, unde se cultivau vita de vie si zarzavaturi. Somptuosul lacas de cult, menit sa fie folosit si ca o mica cetate pentru Mavrocordat, era impunator ca dimensiuni si rafinament arhitectural. Pornind de la modelul Manastirii Hurez, ridicata de Brancoveanul pe mosia sa de la Romanii de Jos, actualul Horezu, intre 1690 - 1693, acestia au izbutit sa aduca un suflu nou in creatia lor si sa desavarseasca stilul brancovenesc.

Plan si sectiune a bisericii Manastirii Vacaresti

Ca aspect exterior, biserica Manastirii nu se deosebea prea mult de cea de la Hurezi sau de cea a Mitropoliei. Fatadele erau impartite in doua registre de un brau in trei impletituri, separate de cate un rand de perle. De asemenea, cele doua registre erau si ele ornamentate cu arcade oarbe simple, iar ferestrele terminate in arc plin, erau incadrate in rame de piatra migalos sculptate, asa cum se intalneste si la Hurezi. Similitudinile cu Manastirea Hurezi nu se opresc aici, ci continua. Ambele au un plan foarte asemanator si ambele sunt, in fapt, rafinari ale celui de la Biserica Episcopala Curtea de Arges, ceea ce a facut pe multi sa aseze Manastirea Vacaresti pe treapta finala a evolutiei arhitecturii bisericesti in Tara Romaneasca. Pronaosul, desi supralargit, amintea de naosul unei alte biserici din Curtea de Arges, anume de Biserica Sfantul Nicolae. Turla centrala, foarte inalta pentru standardele epocii si cu un spatiu de luminare larg, se ridica pe patru puncte a caror forta se scurgea prin intermediul a patru cilindrii care determinau modelarea spatiului interior in forma unei cruci grecesti. Portiunile din plan cuprinse intre bratele crucii si ziduri, care datorita formei triunghiulare a pronaosului aveau si ele aceeasi forma, erau acoperite cu bolti cilindrice, iar cele doua turle mici erau situate deasupra pridvorului, capatand o insemnatate vizuala deosebita. Coloanele aveau capiteluri deosebite, impodobite cu motive vegetale luxuriante, ce faceau trimitere la pacea si indestularea ce o vor primii crestinii in  Gradina Raiului. Totodata, aceste unele dintre coloane erau acoperite cu dantelarii sculpatete in forma de solzi (cele din exterior), altele cu si mai bogate motive florale (cele din interior).

Biserica Manastirii Vacaresti, asa cum arata la sfarsitul secolului al XIX-lea

Detaliu de coloana puternic ornamentata

Coloane decorate cu solzi sculptati

Pe langa infatisarea deosebita, Manastirea s-a bucurat si de un dar important din partea lui Nicolae Mavrocordat. Renumit in epoca pentru biblioteca sa foarte valoroasa, cu multe carti rare, acesta a donat multe dintre ele pentru a se constitui un fond de carte in cadrul bibliotecii ce o construise ca anexa pentru Manastire. Aceste carti au fost grupate intr-un catalog in anul 1723, urmand apoi sa li se adauge si altele.

Biblie tiparita la Geneva in secolul XVII, daruita de Mavrocordat Manastirii Vacaresti

In josul paginii regasim insemnul de donatie facut de Nicolae Mavrocordat Manastirii Vacaresti: "Si aceasta pe langa celelalte daruite Sfintei Manastiri Domnesti a Preasfintei Treimi de la Vacaresti, de catre preainaltul si preainteleptul domnitor al intregii Ungrovlahii Alexandru Nicolae Voievod, la anul 1723, luna iunie".
In timpul vietii lui Nicolae Mavrocordat, complexul manastiresc Vacaresti s-a imbogatit cu mai multe anexe si dependinte, chilii si bucatarii, o tiparnita si o scoala in limba elena, dar totusi nu a putut fi terminat pana la moartea sa, survenita la 3 Septembrie 1730, in urma unei epidemii de ciuma. Domnitorul a fost inmormantat chiar in ctitoria sa, cu mare alai, si se spune ca multi l-au plans in acea zi.
Desavarsirea Manastirii si imbogatirea fondului de carte s-a datorat fiului lui Nicolae, Constantin Mavrocordat (1711 - 1769), acesta fiind domn de nu mai putin de sase ori in Tara Romaneasca.

Constantin Mavrocordat, cel care a finalizat lucrarile la Manastirea Vacaresti



PARTEA A DOUA VA URMA IN CURAND

{ 5 comments... read them below or Comment }

  1. desi sunt din bucuresti nu stiam pana acum prea multe despre aceasta manastire si nici parintii mei nu stiu, ei nefiind de loc din capitala. pe cand continuarea acestui articol?

    ReplyDelete
  2. @Florin

    Sper cat mai curand, chiar zilele urmatoare, caci tin foarte mult la aceste mini-serial.
    Multumesc pentru lectura acestui site.

    ReplyDelete
  3. Un adevarat maraton al cunoasterii acest articol. Abia astept continuarea sa aflu lucruri noi. Ce mi-a placut cel mai mult e felul in care e construita naratia si ca e usor de inteles de toata lumea. Ce am mai citit pana acum pe internet sunt de fapt copy & paste unii dupa altii si nu aduc nimic nou.

    ReplyDelete
  4. @Sergiu

    Multumesc pentru cuvintele frumoase! Acest articol, primul dintr-un mini-serial legat de Manastirea Vacaresti, este unul la care tin foarte mult si vreau sa rivalizeze cu articolele mult mai talentatilor si vechilor in aceasta "breasla" ale lui Raiden (Rezistenta Urbana), Armyuser (Locuri in Bucuresti) sau Adrian (Analiza istorico-arhitecturala). Iti recomand sa citesti si aceste site-uri si apoi sa imi lasi o parere, daca m-am ridicat la acelasi nivel (dar aceasta dupa ce voi fi terminat de "publicat" acest serial).
    Vreau ca acest serial sa fie alcatuit din 3-4 episoade. Primul este acesta, ca nota introductiva. Cel de al doilea o sa analizeze evolutia acestui complex manastiresc incepand cu vremea lui Constantin Mavrocordat si pana la 1945. Cel de al treilea se va axa pe perioada comunista si munca de restaurare din anii 1970. In final, episodul 4 o sa prezinte demolarea dintre anii 1984-1986 si o discutie despre situatia actuala.
    Bineinteles, nu vor lipsi planuri cadastrale, planse, fotografii interesante si explicatii ce cred ca vor bucura cititorii.

    ReplyDelete
  5. ACUM SUNT ÎNCĂLCAT FINANCIAR, DUPĂ ÎNCĂRCĂTORUL L-AȚI DE LA LFDS. Aș dori să aduc acest lucru la cunoștința publicului despre modul în care am intrat în contact cu domnul Benjamin, după ce mi-am pierdut locul de muncă și mi s-a refuzat împrumutul de către banca mea și de alți instituție financiară datorită scorului meu de credit. Nu puteam să plătesc taxele copiilor mei. Eram în urmă cu facturi, pe cale să fiu aruncat din casă datorită incapacității mele de a-mi plăti chiria, a fost în această perioadă copiii mei au fost luați de la mine prin asistență maternă. Apoi mi-am propus să caut fonduri online, unde am pierdut 3.670 de dolari pe care i-am împrumutat de la prieteni, pe care i-am extras de două companii de împrumut online. Până când am citit despre: împrumut online (Lfdsloans@outlook.com) undeva pe internet, Totuși nu m-am convins din cauza prin ce am trecut până când o rudă de-a mea, care este cler, mi-a povestit și despre schema de împrumut în curs la un rata dobânzii foarte scăzută de 1,9%% și condiții de rambursare minunate, fără penalități pentru plata neplătită. Nu am de ales decât să-i contactez, pe care l-am făcut prin text + 1-989-394-3740, iar domnul Benjamin mi-a răspuns în aceeași zi. primiți o alertă de credit de 400.000,00 USD Suma împrumutului USD pe care am solicitat-o. Am utilizat împrumutul în mod eficient pentru a-mi plăti datoriile și pentru a începe o afacere, iar astăzi eu și copiii mei suntem atât de fericiți și împliniți. De asemenea, îi puteți contacta prin e-mail: (Lfdsloans@outlook.com) Linie de asistență WhatsApptext: + 1-989-394-3740 De ce fac asta? Fac acest lucru pentru a salva câțiva care au nevoie de un împrumut pentru a nu fi victima înșelătoriei de pe internet. Mulțumesc și Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți, sunt Oleksander Artem din Horizon Park BC, Ucraina.

    ReplyDelete

- Copyright © Arhitectura si urbanism in Romania -