Posted by : MARIVS IMPERATOR 7 Jun 2013

Istoria arhitecturii moderne din orasul-statiune Sinaia este strans legata de numele lui Paul Smarandescu, unul dintre cei mai talentati creatori de arta arhitecturala din perioada interbelica.
S-a nascut in Iunie 1881 la Bucuresti, decedant tot in capitala, la 12 Ianuarie 1945. Este unul dintre numele de prima seama a arhitecturii romanesti a primei jumatati de secol XX, fiind creditat cu nu mai putin de 155 de proiecte construite intre 1907 si 1940/41. Dupa scoala primara din cartierul Mantuleasa si liceul Matei Basarab, in Septembrie 1899 este admis primul la Facultatea de Arhitectura din Bucuresti. De aici inainte, Armata si arta arhitecturii se amesteca treptat in viata sa, inscriindu-se voluntar in armata si-n doi ani ajungand sublocotenent de infanterie. Dorind sa aiba cunostinte profesionale cat mai temeinice, in 1902 pleaca la Paris, la Scoala de Belle-Arte, sectia Arhitectura. La sfarsitul anului 1906 se intoarce in tara, incununat de titlul de arhitect diplomat. Arhitectul Dimitrie Maimarolu, remarcand potentialul tanarului Smarandescu, il aduce in echipa sa.
De aici inainte, beneficiind de o faima crescanda, succesul sau profesional este unul fulminant. In 1909 este numit de catre Spiru Haret, ministrul Invatamantului, drept arhitect-sef al Ministerului Invatamantului, iar in Decembrie 1912 ajunge arhitect-sef al Ministerului de Interne. In 1913 participa la campania din Bulgaria, avand gradul de locotenent de infanterie. Intre 1916 si 1918, avand gradul de capitan de geniu, lupta in WW1, dar si ajuta la efectuarea unor lucrari specifice armei geniu.

Dupa razboi, in Romania intregita, isi reia functia de arhitect-sef al Ministerului de Interne, iar din 1920 este profesor de istoria arhitecturii la Facultatea de Arhitectura din Bucuresti. In perioada interbelica isi leaga numele de orasul Sinaia, fiind responsabil de multe imobile, dar si de organizarea stradala. Intre 1938 si 1941 este Decan al Facultatii de Arhitectura din Bucuresti, iar in 1939 demisioneaza din functia detinuta in cadrul Ministerului de Interne. Moare prematur, in 1945, la doar 64 de ani.
Printre cele mai renumite cladiri proiectate de Paul Smarandescu se afla Palatul Societatii de Asigurari Agricola din Bucuresti (1912), ansamblu proiectat in colaborare cu Petre Antonescu, Hotel - Casino Palace din Busteni (1912), Palatul Societatii Imobiliara din Bucuresti (1913), Hotel Palace din Predeal (1914), imobilul Wappner din Bucuresti (1921), Hiprodromul Floreasca din Bucuresti (1922), Palatul Societatii Astra Romana (1923), Palatul Societatii Creditul Rural din capitala (1925), Palatul Ziarului Universul (1926), Conacul din Petresti, jud. Ilfov (1927), Palatul BCR din Ploiesti (1930), Palatul Societatii de Gaz si Electricitate (1932).


Inca din perioada de inceput a statului roman, muntele si marea au reprezentat destinatii de calatorie pentru o clasa noua de oameni, les touristes. Zona montana  fost prima vizata, caci acesti turisti erau in principal copii boierilor, iar racoarea muntilor ii atragea de prin casele lor din Bucuresti si alte orase. Acest obicei isi avea originea in pleacarea pe timp de vara a boierilor in conacele lor de la tara pentru a scapa de praful si arsita din orase.
Valea Prahovei a fost regiunea unde s-au construit cele mai multe hoteluri, caci si familia regala se odihnea aici pe timp de vara. Sinaia si Bustenii au inflorit, ulterior Predealul intrand si el in aceasta hora a turismului.
Hotel Cerbul la scurt timp dupa inaugurarea din 1929

Vilegiatura montana va cunoaste o diminuare in favoarea marii incepand cu anii 1900, atunci cand hotelurile de la malul Marii Negre (Constanta si Tekirghiol) vor deveni foarte atractive. Lucrul acesta s-a manifestat pana spre mijlocul anilor 1920, caci muntele a inregistrat un reviriment spectaculos in preferintele romanilor. Chiar componenta sociala a turistilor se schimbase, astfel incat moda schiurilor, a drumetiilor montane si a cautarilor vestigiilor dacice prin muntii Romaniei (odata infaptuita Romania Mare, componenta latina ce a conferit legitimate in discutiile cu marile puteri europene la jumatatea secolului al XIX-lea nu mai era intr-atat de necesara) a dus la o noua etapa a dezvoltarii posibilitatilor de cazare pe Valea Prahovei: sosele, hoteluri, cabane si refugii montane, deschiderea de noi trasee, etc.
Sinaia, adevarata capitala de vara a Romaniei, promova un turism de lux, adresandu-se celor instariti. Tragand aici cei mai importanti oameni cu stare din Romania, dar si oaspeti de peste hotare, statiunea si-a castigat un renume international chiar din acea epoca, atragand prin frumusetea locurilor si a vilelor construite.

In ceea ce ne priveste, vom discuta despre Hotelul Cerbul, proiectat de catre Smarandescu si finalizat in anul 1929, executat de antrepriza lui Vladimir Bortnowski. Acesta avea la parter spatii comerciale (magazine, un restaurant si o cofetarie a lui Constantin Grigorescu, proprietarul cladirii), aflandu-se in imediata vecinatate a parcului din Sinaia.
Arhitect talentat, Smarandescu a cautat sa promoveze vernacularul cu specific local, incercand sa ofere personalitate cladirilor pe care le-a construit in Sinaia. Au rezultat edificii pitoresti, cu un vocabular bine structurat al volumetriei si decoratiunilor mai degraba discrete, limbaj artistic folosit si la Vila Vanatori (1913) si Casa Bortnowski (1930).

Cele doua accente verticale clar distincte de volumul central redus in inaltime sunt inspirate de culele oltenesti (turnul din stanga imaginii poarta o amprenta mai puternica in acest sens), precum in marea majoritate a cladirilor in stil neoromanesc, iar acoperisul inalt  in patru ape este o tema predilecta in opera acestui arhitect.
In cazul de fata, loggia in cauza respecta schematic canoanele ortodoxiei neo-romanesti, facand apel la simetrie (deschiderea de 3 arce pe fiecare latura), la mostenirea culturala bizantina (coloanele scurte, desi taiate cu linii sobre, evoca tipul coloanelor tipice bizantine), iar motivele vegetale aplicate trimit cu gandul la Gradina Raiului, un motiv recurent acestui mod de a gandi aspectul unei cladiri. Traforajul si ochiurile sale schematice anunta, parca, modificarea viziunea anilor 1930, cand recursul la un minimalism decorativ anima multi arhitecti.
Cladirea emana o eleganta zvelta, in contrast cu aspectul greoi, masiv al multor case si edificii de amploare construite in acest stil. Chiar daca in cazul de fata nu avem de-a face cu loggii cu sprijiniri din lemn, precum in cazul hotelului din Busteni, eleganta si trasatura zvelta a accentului vertical ramane dovada priceperii lui Smarandescu de a combina elementele intr-un amestec fericit.
Hotel Parc din Sinaia - anii 1930
Intai a purtat numele de Hotel Parc, ulterior, dupa nationalizarea din 1948, s-a numit Hotel Cerbul. In anii din urma, cumparat de catre grupul hotelier Rina, restaurat si modernizat, si-a schimbat denumirea in Rina Cerbul Hotel, care oarecum sfideaza logica gramaticala a limbii romane.

{ 5 comments... read them below or Comment }

  1. "In 1913 lupta in Bulgaria, avand gradul de locotenent de infanterie. Soldatii de sub comanda sa au raportat ca nu s-a sfiit sa ofere exemplu personal in toiul luptelor."
    Nu stiu cine a spus asta dar eu stiam de la istorie ca in Bulgaria trupele romane au intrat si au marsaluit fara sa traga vreun foc de arma.

    ReplyDelete
    Replies
    1. E o ironie pusa in text de catre mine si ma bucur ca in sfarsit a remarcat cineva (este pusa si la un articol despre Busteni). Fiind absolvent (si) al Facultatii de Istorie stiu ca armata romana nu a intampinat rezistenta in Bulgaria si tocmai de aceea imi place sa rad despre rapoartele pompoase de pe "front" si de cartile postale tiparite atunci care prezinta ori o grupa de 3 soldati la o mitraliera, o sarja a cavaleriei sau o trupa ce marsaluieste.

      Delete
    2. Tu o zici in gluma dar gugustiucii o iau in serios. Nu se uita la sursa nu se uita la context, nu se uita la nimic. Mi s-a intamplat in mod direct. Vine un student la atelier cu documentarea pentru proiect si-mi arata cateva imagini tiparite scoase de pe blogul meu. Ii zic amical: "aha, deci aduci informatii de la mine sa mi le arati mie?" El - privire opaca, zid de nepatruns ... Atunci ii arat ca scrie numele meu pe imagine ... in sfarsit, intelege si omul despre ce ii spun ... iti dai seama !? Si nu este numai cazul meu, au mai patit si colegi de-ai mei sa intrebe despre sursa (pe care ei o cunosteau) iar studentul sa n-aiba habar de unde descarcase textul/imaginea/ideea.

      Delete
    3. Am inteles si am reparat in text. Totusi, mie mi s-a parut amuzant sa vad daca remarca cineva :D

      Delete
  2. Placuta vederii cladirea, insa pacat ca nu s-a urmarit proiectul initial, mult mai amplu; probabil din motive financiare.

    -Tev

    ReplyDelete

- Copyright © Arhitectura si urbanism in Romania -