Arhitectura si urbanism in Romania

Urbanismul, in acest caz, jongleaza cu principiul porozitatii elementelor de imprejmuire a unei proprietati urbane, care se poate explica prin existenta unui spatiu semideschis intre strada si casa. Balcoanele inchise precum o cazemata si gardurile inalte din ziduri fara goluri anuleaza acest principiu si tranforma proprietatea intr-o fortareata. Spatiul de trecere este anulat, rezultatul fiind instrainarea totala fata de strada, lipsa comunicarii cu orasul.

In vremea in care in Tarile Romane functionau Regulamentele Organice, s-a dezbatut daca balconul trebuie sa fie de tip oriental (inchis precum o camera, care iesea mult in strada) sau occidental (deschis, de dimensiuni medii, destinat relaxarii si comunicarii cu strada). Comisia respectiva a adoptat modelul occidenta, iar marele incendiu de la 1847 din Bucuresti aproape ca a starpit cladirile de inspiratie otomana.

In perioada regimului comunist, noile ansambluri de blocuri pastrau modelul occidental de balcon (era si necesar, caci jocul formelor acestora mai condimenta putin saracia volumetriei blocurilor tipizate), dar functionalitatea acestora a fost deturnata spre practici mult mai orientale decat se dorea.

Utopia comunista conform carea oamenii unei comunitati uniformizate social au si nevoi similare (teorie folosita in scopul asanarii sociale) a facut ca noile apartamente din blocuri sa fie pentru toti si nimeni deopotriva. Dimensiunile lor meschine (anii 1980 au adus apartamente cu o suprafata mai mare, cu baie suplimentara si chiar inca o camara, dar densitatea noilor constructii anuleaza spatiul urban, generandu-se alte angoase sociale), lipsa spatiilor de depozitare, lipsa unei incaperi cu functiune de uscatorie in fiecare apartament etc, a manat pe noii locatari (chiriasi ai statului, in fapt) sa gaseasca tot felul de solutii: folositrea spatiilor tehnice pe post de boxe de depozitare, dezafectarea "ghenelelor" si folosirea lor in acelasi scop, dar, mai ales, sacrificarea balconului, care devine o anexa a camarii.

Frigul din apartamente si lipsa de cultura a populatie adusa din mediul rural a generat mania inchiderii balcoanelor. Acest lucru a capatat o dimensiune universala dupa 1990, cand interdictiile au fost anulate. Curios lucru legat de modul in care gandesc si se comporta romanii este ca balcoanele se inchid chiar si la apartamentele din blocurile recent construite, ce beneficiaza de o suprafata mare si o buna izolare termica!

Din punct de vedere al imaginii urbane rezulta orase triste, cu imobile avand fatade slutite si pestrite, parazitate de aparate de climatizare, iar balcoanele adapostesc in continuare cantitati impresionante de muraturi, carnati sau izmene mangaiate de soarele verii, leganand duios in bataia vantului.