21 May 2011
Vrancea, judet sudic al Moldovei, prezinta o bogatie de monumente istorice si arhitectura vernaculara prea putin exploatata cultural si turistic. In partea de nord a judetului se gaseste si localitatea Domnesti, loc in care se afla Biserica Domneasca cu hramul Adormirea Maicii Domnului (clasata ca monument istoric la pozitia VN-II-M-A-06508).
Intre anii 1661 si 1666 in Moldova a domnit Eustatie Dabija Voda, boier podgorean din zona Putnei. Cariera sa politica a insemnat in prealabil trecerea prin rangurile de paharnic, ban si vornic. A fost un domn apreciat in epoca sa de catre boierime si popor, dar marele carturar Nicolae Iorga l-a numit drept "un bun batran betiv". Dabija a incheiat constructia Manastirii Barnova, unde lucrarile fusesera incepute de Miron Barnovschi-Movila. Aici a si fost inmormantat, cu mare alai, la sfarsitul domniei sale, conform cronicii lui Neculce.
Intr-o zona deluroasa, la confluenta raurilor Trotus si Siret, isi avea Dabija Voda unul dintre domeniile sale lasate in grija argatilor. La cererea sotiei, Dafina, incepe jurul anului 1661 constructia unei resedinte domnesti. In scurt timp s-au mutat in aceste locuri si cateva zeci de familii de tarani, luand nastere satul Domnesti. Voda s-a milostivit de ei si a hotarat sa le zideasca o biserica. Datorita greutatilor acelor vremuri tulburi, biserica a ramas la stadiul de fundatie multa vreme, ridicarea sa facanduse foarte anevoios in timp. Cel mai probabil ca a fost sfintinta in anul 1701 de catre succesorul si ginerele sau, Constantin Duca.
A fost grav avariata in urma cutremului din 1741, dar marele vornic Costache o reface si mareste, incercand in acelasi timp sa isi adjudece drepturile de ctitor prin inscriptia cu litere chirilice din pisania de piatra ("...s-au savarsit aceasta in leatul 7250, la septembrie 25 de zile de catre domnia mea, marele vornic Costache..."). A fost avariata si la cutremul din 1940 si renovata superficial in anii 1960, cand a fost si simplificata.
Biserica prezinta un modul tipic pentru lacasurile de cult moldovenesti de secol XVII-XVIII din Tara de Jos, pridvorul fiind amplasat pe latura de sud, planul fiind triconic. Restul incaperilor (naos, pronaos, altar) urmeaza axa vest-est. Clopotnita in patrat cu bolta in cruce este sustinuta de un pridvor cu arcade semicirculare si coloane din zidarie. Interiorul nu este unul foarte bogat, sculpturile in lemn prezentand motive vegetale ale gradinii pradisului.
Interesant este faptul ca aceasta biserica reprezinta un mix de arhitectura monahala moldoveneasca (acoperisul din sindrila cu panta mare, asezarea turnului pe latura sudica, forma zvelta spre axa vest-est) cu influente din Tara Romaneasca (braul prezent la inaltime, pe zidurile groase, cat si forma de pridvor deschis a turnului).
In acest moment biserica este inchisa de cativa ani, caci i se doreste renovarea si consolidarea, insa lucrarile nu au demarat nici pana astazi.
Legendele satenilor pomenesc de un tunel secret al lui Dabija ce incepe din Biserica, subtraverseaza raul Trotus din apropiere si are iesirea in dealul impadurit aflat in vecinatatea localitatii, ca mijloc de salvare a domnitorului in cazul unei primejdii. Totusi, lucrul acesta nu a putut fi probat.
PS. Datorita unor probleme cu serviciul de Internet la care sunt abonat, nu am reusit aseara sa postez acest articol si am intrerupt ritmul de un articol pe zi.
Nu uita ca Vrancea a fost un tinut supus intemperiilor istorice si apoi, un judet de hranita. E plin de tuneluri pe distante considerabile. Din motive obiective ele sunt tinute departe de ochii strainilor.
ReplyDelete@Tudor
ReplyDeleteTotusi nu s-a descoperit pana acum niciun tunel in apropierea acestei biserici. Discutia ramane deschisa, caci e posibil sa fie un sambure de adevar.
Aceste tuneluri exista, la construirea unei spalatori I domnesti targ sa descoperit o intrare dar a fost repede astupata pe moriv k e periculos, o alta intrare aproape de biserik la doua surori batran pe nume Fetili Popii kre la fel nu au primit nici makar niste jurnalisti cu cv timp in urma. Dak sar face cv niste cercetari sapaturi etc comuna ar avea de castigat ar deveni un punkt de atractie turistik. Pana la fapte ramanem cu vorbe
ReplyDeleteVictor din domnesti.
Multumesc pentru completari. Foarte interesant!
DeleteHi nice reading your blog
ReplyDelete