Arhitectura si urbanism in Romania

Dupa unirea sub sceptrul lui Cuza a Principatelor Romane, la 24 Ianuarie 1859, orasul Focsani a cunoscut o dezvoltare accentuata, ajungand spre WW1 doar o amintire a acelei urbe de la marginea Imperiului Otoman, asa cum era cu doar 100 de ani inainte. Dintre oamenii de seama ce s-au nacut in acest loc enumar doar pe Ion Mincu, Constantin C. Giurescu sau Anghel Saligny.

Istoria moderna a orasului Focsani se leaga de doua nume importante: Pastia si Apostoleanu. Familia Apostoleanu, veche spita de boieri din tinutul Putnei, a fost direct legata de dezvoltarea acestui oras, cat si de actul unirii de la 1859. Ion Apostoleanu, capul "famigliei" fiind secretarul lui Alexandru Ioan Cuza.

Casa Apostoleanu a fost construita la sfarsitul secolului al 19-lea, intr-un stil eclectic cu influente romantice. Decoratiile sunt simple, sobre, avand drept motiv vegetatia luxurianta a unei gradini mitice. Pare-se ca dorinta de epatare nu a fost cea principala cand s-a construit aceasta casa.

Vreme de peste 20 de ani, la sfarsitul acelui secol, intre zidurile sale au avut loc evenimente culturale care canalizau energiile creatoare ale celor mai renumiti artisti locali, dar si frumoase serate muzicale si cenacluri literare la care participau, printre altii, Duiliu Zamfirescu sau Ion Mincu. Acesta din urma, desi arhitect, se stie ca avea o slabiciune pentru artele umaniste, crezand ca inainte de a avea o minte plina de idei, trebuie sa ai una capabila sa inteleaga frumusetile lumii.

Totusi, cei mai renumiti oaspeti ai familiei Apostoleanu raman Regele Carol 1 si viitorul rege Ferdinand Intregitorul. Acestia se bucurau de compania acestor boieri locali, lucru care a dus la o puternica colaborare pentru binele orasului si a dezvoltarii zonei.

Carol 1 - unul dintre cei mai mari romani

In aceasta casa, incarcata de istorie, s-a semnat si Armistitiul de la Focsani, intre reprezentantii Armatelor Germaniei, Austro-Ungariei, Bulgariei si Imperiului Otoman, si reprezentantii Armatei Romane, negociat la Tecuci si semnat aici la 9 Decembrie 1917.

Anul 1944 are consecinte nefaste asupra viitorului acestei cladiri, fiind pentru o vreme sediul comandamentului trupelor sovietive din tinutul Putna. Dupa nationalizarea din 1948 are diferite intrebuintari, incepand cu 1958 devenind spital local cu sectiile de chirurgie si stomatologie.

In momentul de fata se afla in litigiu, procesul de retrocedare catre urmasii familiei Apostolescu trenand de ceva ani, care revendica si 350 de hectare de vie la Panciu, cat si gara Panciu, timp in care acest imobil se degradeaza pe zi ce trece.