3 Jun 2011
Casa Alaci, ridicata in stil eclectic la sfarsitul secolului al 19-lea, a fost construita de o familie de negustori armeni, foarte numerosi in acea vreme in infloritorul targ al Focsanilor.
 |
| Casa Alaci - Martie 2011 |
Cladirea ce in prezent adaposteste Muzeul Vrancei, reflecta intensele transformari suferite de societatea romaneasca la sfarsitul secolului al 19-lea. Astfel, dintr-o tara aflata formal in componenta Imperiului Otoman, reuseste sa devina in cateva decenii un exemplu de modernitate in Europa de Est. Totusi, au fost "arse" multe dintre etapele necesare transformarii in substanta a societatii, astfel incat nu putem vorbi despre un spirit pur occidental, ci un teren fertil grefarii mentalitatilor si cutumelor vestice peste un strat gros de orientalism decadent.
Stilul eclectic utilizat masiv in acea perioada, imbogatit cu decoratii baroce, confera un aspect clasicizant, copie locala a arhitecturii de tip al 3-lea Imperiu Francez si denota interesul elitelor vremii pentru civilizatia si curentele Apusului.
Casa a fost construita cu un singur nivel cu parter mult inaltat, descarcand greutatea pe temelia de piatra prin peretii din zidarie de caramida. Lucrul acesta este important, pentru ca si-n epoca respectiva exista obiceiul ocazional al constructorului de a scade costul constructiei prin folosirea unor materiale inferioare sau inlocuirea lor totala. Per ansamblu, insa, multe dintre aceste cladiri s-au incapatant sa reziste cutremurelor din 6 Octombrie 1908, 10 Noiembrie 1940, 4 Martie 1977, 30 August 1986 si 27 Octombrie 2004, astfel incat putem afirma ca asemenea fapte au avut o incidenta mult mai mica decat in zilele nostre.
Planul cladirii este unul simplu, avand fatada principala orientata spre Bulevardul Garii (un Kiseleff local, daca doriti, dar puternic stalcit in perioada regimului comunist si a capitalismului salbatic din ultimele doua decenii), iar in interior un hol principal in plan patrat domina imobilul.
Corpul central, ce pune in evidenta intrarea, este prevazut cu fronton puternic decorat, cu pilastrii avand capiteluri composite si decoratii florale la baza. Deasupra intrarii, pe mijlocul arcadei, s-a montat un panou decorativ sustinut de doua personaje redate in altorelief.
Casa prezinta si o a doua intrare in cladire, intrare prevazuta cu o scara grandioasa, imprejmuita de balustrate de fier forjat, atent brodat. Deasupra intrarii, peste cornisa ce este sustinuta de console din zidarie, regasim un fronton cu decoratii florale, marginit de doua balustrade.
Dupa 1948, dupa nationalizare, proprietar al acestui imobil a devenit organizatia PMR (PCR) a tinutului Putna, iar incepand cu anul 1951 cladirea a fost destinata infiintarii Muzeului de Istorie. Dupa 1965 si pana in 1990 aici a functionat Muzeul Judetean de Istorie si Etnografie Vrancea.
 |
| Regele Carol I pe peronul garii din Focsani |
Casa a fost construita cu un singur nivel cu parter mult inaltat, descarcand greutatea pe temelia de piatra prin peretii din zidarie de caramida. Lucrul acesta este important, pentru ca si-n epoca respectiva exista obiceiul ocazional al constructorului de a scade costul constructiei prin folosirea unor materiale inferioare sau inlocuirea lor totala. Per ansamblu, insa, multe dintre aceste cladiri s-au incapatant sa reziste cutremurelor din 6 Octombrie 1908, 10 Noiembrie 1940, 4 Martie 1977, 30 August 1986 si 27 Octombrie 2004, astfel incat putem afirma ca asemenea fapte au avut o incidenta mult mai mica decat in zilele nostre.
 |
| Detaliu al fatadei principale |
Corpul central, ce pune in evidenta intrarea, este prevazut cu fronton puternic decorat, cu pilastrii avand capiteluri composite si decoratii florale la baza. Deasupra intrarii, pe mijlocul arcadei, s-a montat un panou decorativ sustinut de doua personaje redate in altorelief.
Casa prezinta si o a doua intrare in cladire, intrare prevazuta cu o scara grandioasa, imprejmuita de balustrate de fier forjat, atent brodat. Deasupra intrarii, peste cornisa ce este sustinuta de console din zidarie, regasim un fronton cu decoratii florale, marginit de doua balustrade.
Dupa 1948, dupa nationalizare, proprietar al acestui imobil a devenit organizatia PMR (PCR) a tinutului Putna, iar incepand cu anul 1951 cladirea a fost destinata infiintarii Muzeului de Istorie. Dupa 1965 si pana in 1990 aici a functionat Muzeul Judetean de Istorie si Etnografie Vrancea.
Din 1991 a intrat in patrimonial Muzeului Vrancei. Actualmente adaposteste Sectia de Istorie si Arheologie a Muzeului Vrancei, iar anexele cladirii servesc drept depozite de arheologie.
De-a lungul anilor, casa Alaci a suferit in timp o serie de lucrari de reparatii ca urmare a seismelor care au deteriorat-o grav. Lucrarile de consolidare si renovare au avut drept consecinta rezultate peste media lucrarilor de profil din Romania actuala, astfel incat sper ca la urmatorul cutremur sa nu adaugam memoriei trecutului inca o mica parte din mostenirea si identitatea noastra arhitecturala.
De-a lungul anilor, casa Alaci a suferit in timp o serie de lucrari de reparatii ca urmare a seismelor care au deteriorat-o grav. Lucrarile de consolidare si renovare au avut drept consecinta rezultate peste media lucrarilor de profil din Romania actuala, astfel incat sper ca la urmatorul cutremur sa nu adaugam memoriei trecutului inca o mica parte din mostenirea si identitatea noastra arhitecturala.
Bravo! Imi place! Asa e pe Bvd. Garii, sunt acum multe cladiri noi si nu toate frumoase.
ReplyDeleteComparatia cu Bulevardul Kiseleff din capitala nu este una facuta din politete, ci intr-adevar seamana foarte mult. Pacat, asa cum ai zis si tu, ca multe cladiri frumoase au cazut victime regimului comunist si investitorilor inculti post-decembristi. Constructiile ridicate in timpul bulei imobiliare a anilor 2000 nu au nimic, in majoritatea lor, in comun cu esteticul.
ReplyDeleteCasa Alaci, a fost construita intradevar de armeni, dar se numeau Missir. Vartan Missir a fost proprietarul casei, acesta o vinde familiei Alaci inainte de 1900.
ReplyDeleteFamilia Missir pomenita aici este aceeasi cu aceea care a condus intaia oara Camera de Comert din oras?
DeleteDa, este aceeasi familie. Vartan Missir a avut doi fii, Ghita si Iacob. Au avut magazin pe strada Mare a Unirii - La Missir si fii. In jurul anului 1900 Vartan Missir pleaca la Bucuresti unde isi deschide magazin pe strada Lipscani, magazinul din Focsani ramanand baietilor. Cei doi baieti sunt inmormantati in frumosul si cochetul cimitir armenesc din Focsani.
DeleteSunt placut impresionata de orice informatie referitoare la casele de patrimoniu, originea caselor transformate in muzee, arhitectii acestora etc. Frumos articol!
ReplyDelete