Arhitectura si urbanism in Romania

Dupa constituirea statelor medievale romanesti a inflorit si comertul ce venea dinspre Bizant si isi varsa bogatiile in Transilvania, iar mai departe de aici inspre partile apusene ale germanilor si francilor. Daca acum activitatile economice ale oraselor de pe Valea Prahovei sunt legate preponderent de turism, in evul mediu acestea aproape ca nu existau, iar trecatorii calatoreau printr-un tinut salbatic strabatut de un drum anevoios ce ajungea la Brasov. Valahia a dus un permanent razboi comercial cu Kronstadt (Brasov) sau Hermanstadt (Sibiu) pentru intaietatea economica, deseori punctat chiar de conflicte armate. Tensiunile cu Brasovul s-au marit odata cu mutarea scaunului domnesc de la Targoviste la Bucuresti.

Pentru ca acest drum era unul anevoios si plin de primejdii, dat fiind putinatatea oamenilor ce traiau in zona, Vladislav Voievod, Vlad Tepes, Radu cel Mare, Constantin Brancoveanu sau Ion Mavrocordat se ingrijesc de largirea acestuia si de infiintarea de catune in lungul sau, unde calatorii sa poata trage la un han si sa gaseasca adapost. De asemenea, tot acum, potere domnesti patrulau regulat pe acest drum pentru a speria talharii. Din aceste catune (Poiana Tapului, Sinaia, Izvorul, Slonul de Piatra etc) se vor dezvolta intr-un tarziu localitati precum Sinaia, Azuga, Busteni, Predeal etc.

In ceea ce ne priveste, samburele ce a dus la nasterea orasului Busteni este faptul ca la 1782 Mihail Sutu decide sa mareasca schitul Izvor cu 24 de familii ce slujeau Manastirii Sinaia, iar acestia capatand pamant s-au intins mai la deal si s-au fragmentat in doua nuclee, unul Busteni (catunele Dragusesti si Trestia), iar celalat la Azuga. In 1788 prin Pasul Bran au trecut au trupe austrice care s-au inclestat cu cele turcesti in locul dintre Sinaia de azi si Busteni. Luptele au fost crancen, au alungat populatia din zona si a incetinit vremelnic marirea localitatilor din zona. Oamenii de la Slonul de Piatra (in coasta muntelui Zamora) s-au plans la stapanire, lui Mavrogheni, domnul Tarii Romanesti si sustinator al turcilor, despre distrugerile pricinuite, iar acesta a binevoit sa-i scuteasca o vreme scurta de dari pentru a se putea intoarce. Daca atunci distrugerile razboiului au dus la exodul populatiei, tot conflictele armate sunt cele care au si adus locuitori in Busteni. Astfel, in 1802 Osman Pasvanoglu si trupele sale ameninta Bucurestiul, in 1812 ciuma lui Caragea facea ravagii in Bucuresti si Giurgiu, iar la 1821 turcii treceau capitala prin sabie pentru a gasi pe Ipsilantii si sustinatorii sai. In toate dintre aceste cazuri multi oameni si-au gasit salvarea fugind pe Valea Prahovei si ingrosand randurile locuitorilor actualelor localitati Sinaia, Busteni, Azuga sau Predeal.

Dupa anii 1800 se refac si maresc hanurile din Sinaia, Busteni si Predeal, fapt datorat activitatii economice tot mai dezvoltate. Dupa ce Imperiul Otoman pierde 2 decenii mai tarziu monopolul comercial asupra Dunarii si Tarii Romanesti, are loc un boom comercial care duce la inceperea constructiei unei sosele moderne intre Campina si Predeal in anul 1845/46, din porunca domnitorului Bibescu, dar abandonata din cauza agitatiilor revolutionare din 1848.

Cu toate ca echipa condusa de Alexandru Ioan Cuza a reformat si modernizat organizarea teritoriala Romaniei, localitatea Busteni se gasea in anul 1884 facand parte din comuna Podul Neagului, intinsa pe aproape 35 de Km intre Comarnic si Predeal. Lucrul acesta era nepractic, punand lumea pe drumuri lungi si anevoiase pentru orice pricina mai importanta ce o aveau cu organele statului, fapt pentru care Bustenii inglobeaza Poiana Tapului, Poiana Cerbului si Zamora si se desprinde de Podul Neagului. Localitatea Busteni a fost declarata oras abia in 1946, iar cartierul Poiana Tapului a primit statutul de statiune climaterica.

Dezvoltarea exploziva a acestei localitati aparent lipsite de importanta se datoreaza in primul rand caii ferate Ploiesti - Predeal (lucrarile au fost inaugurate in 1876 si finalizate in Iulie 1879) si in al doilea rand, poate chiar mai important, fratilor Karl (Carol) si Samuel Schiel din Rasnov. Acestia au infiintat in aici in 1882 o fabrica de hartie. Au avut un succes fulminant, astfel incat in scurta vreme s-a ajuns la aproape 1200 de muncitori. In 1891 acestia inaugureaza o fabrica de chibrituri la Susai, in apropiere, iar in 1893 dispuneau de o moara de macinat lemnul. Dupa 1893 fratii Schiel "acapareaza" si Azuga, construind aici o fabrica de cherestea. Tinand pasul cu vremurile, in 1904 moara de macinat lemn se modernizeaza si se transforma intr-o fabrica de celuloza. Tot la inceputul secolului al XX-lea, de numele fratilor Schiel se leaga si folosirea unei linii de cale ferata electrificata, cu locomotive electrice aduse din Germania, de la uzinele berlineze Orenstein si Koppel. Pe aceasta cale ferata se transportau muncitori, materiale si lemn necesar functionarii fabricii.

Acesti doi frati sunt pentru Busteni de aceeasi importanta capitala precum a fost MS Carol 1 pentru Sinaia. Faptul a ca au dezvoltat o intreaga industrie si au avut foarte multi muncitori, practic a dus la transformarea localitatii Busteni dintr-o comuna mai mare, intr-un adevarat nod economic.

Prosperitatea localitatii, cat si aducerea moravurilor occidentale in Romania, a determinat pe multi dintre potentatii zilei sa-si construiasca aici case de vacante si sa practice ski si recreerea prin drumetii montane.

Marele Hotel Caraiman - aproximativ 1895-1900

Hotel Focsaneanu - 1907

Hotel & Casino Palace - 1912

Apar nenumarate hoteluri si se dezvolta o arhitectura foarte frumoasa, o imbinare reusita de stiluri alpine, multe dintre acestea reusind sa supravietuiasca pana in prezent. Totusi, de admis faptul ca principalele perioade in care s-au construit vile particulare au fost cea interbelica si cea post 1990.
Incantat de frumusetea locului, printul Grigore Cantacuzino (poreclit Nababul, datorita averii sale fabuloase) se hotaraste sa ridice un foarte frumos palat in stil neo-romanesc pe locul actualului cartier Zamora si finalizat in anul 1911.

Palatul Cantacuzino - la putin timp dupa inaugurare

Perioada interbelica inseamna o continua dezvoltare, atat industriala, cat mai ales turistica. Apar puzderie de vile, strazi ordonate si dotate cu iluminat public, canalizare, sosea, cale ferata modernizata, un teren de golf, iar spre finalul acestei perioade aici se muta scriitorul Cezar Petrescu.
Cel mai important simbol al Busteniului este construit intre anii 1926 si 1928, cu ajutorul Casei Regale, fiind vorba despre celebra Cruce a Eroilor Neamului.


Perioada dintre 1944 si 1990 a insemnat o accelerata dezvoltare industriala in prima faza, apoi urmata de una turistica. Orasul isi modifica aspectul prin aparitia unor cartiere de blocuri, insa se fac si investitii inspirate in hoteluri noi si-n celebra telecabina ce urca spre Babele.

Hotel & Restaurant Caraiman - construit in anii 1960

Hotel Silva - construit in anii 1970

Perioada 1990 - 2011 a adus cu sine falimentul industriei, demolarea fabricii de hartie, a spitalului local, cat si demolarea multor vile ante si interbelice (si inlocuite cu vile de un stil indoielnic), iar turismul se face in mod haotic, totul avand un aer greu de impovizatie orientala.