24 Oct 2011
Am mai scris despre acest subiect in articolul referitor la Palatul Woroniecki, dar azi revin cu o casa aparte, situata in zona Calea Dorobantilor din Bucuresti.
Pe vreme ce anii 1930 se apropriau de sfarsit, se puteau lesne obseva doua mutatii importante in arhitectura din Romania: osificarea stilului national neo-romanesc, promovat de Ion Mincu si Regele Carol 1 (se incerca mentinerea lui in viata prin adaptarea la noile materiale si tehnici de constructie, cat si prin preluarea de teme stilistice din alte forme de zidire), iar pe alta parte asistam la o efervescenta creatoare a stilurilor art deco si modernist. Totusi, intre aceste doua directii majore au existat si casele particulare ridicate in stil maur/mediteraneean, alpin german sau edificiile publice de inspiratie fascista, precum cladirea UGIR sau Palatul Victoria.
Ceea ce am sa va prezint in randurile de mai jos este un amestec de stiluri aplin german, art deco si neo-romanesc, in care predomina cel dintai. Datand, cel mai probabil, de la sfarsitul anilor 1930, atunci cand influentele germane si italiene erau tot mai la moda printre bucuresteni, reprezinta o raritate pentru arhitectura din Romania.
Principalul element de atractie il reprezinta panoul ce infrumuseteaza "frontonul" de deasupra micutei intrarii, prelucrand in registru stilistic art deco o tema regasita printre motivele stilului neo-romanesc: un cocos, o gaina si puii acestora (facand referire atat la familie, cat si la mostenirea rurala a societatii romanesti).
Un alt element de influenta a stilului nostru national este dat de stalpii totemici, decorati cu motive vegetale, ce impodobesc ferestrele parterului, cat si micile detalii ale consolei ce sustine panoul decorativ mentionat anterior.
Ceea ce am sa va prezint in randurile de mai jos este un amestec de stiluri aplin german, art deco si neo-romanesc, in care predomina cel dintai. Datand, cel mai probabil, de la sfarsitul anilor 1930, atunci cand influentele germane si italiene erau tot mai la moda printre bucuresteni, reprezinta o raritate pentru arhitectura din Romania.
Principalul element de atractie il reprezinta panoul ce infrumuseteaza "frontonul" de deasupra micutei intrarii, prelucrand in registru stilistic art deco o tema regasita printre motivele stilului neo-romanesc: un cocos, o gaina si puii acestora (facand referire atat la familie, cat si la mostenirea rurala a societatii romanesti).
Un alt element de influenta a stilului nostru national este dat de stalpii totemici, decorati cu motive vegetale, ce impodobesc ferestrele parterului, cat si micile detalii ale consolei ce sustine panoul decorativ mentionat anterior.
Gasiti si pe blogul meu o colectie de fotografii cu aceasta casa. Desigur, o plimbare pe Str. Paris e mult mai valoroasa. :)
ReplyDelete@Ioana R.
ReplyDeleteCu intarziere, recunosc, descopar si blogul dvs, laconic, dar concis, direct, ci nu in sensul putinatatii informatiilor. Tocmai pentru ca nu stiam ca ati scris despre aceasta casa, am decis sa o fac eu. Dublarea articolelor nu imi sta in obisnuinta.
Multumesc pentru lectura si am sa va adaug in lista mea de recomandari.
What's up, ca sa zic asa? 4 saptamani ...
ReplyDeletefrumoasa casa si floricele. felicitari pentri blog.
ReplyDeleteCasa aceasta dateaza din 1908. E cam cea mai veche de acolo din zona.
ReplyDeleteBazandu-ma pe elementele de stil caracteristice si pe incidenta cladirilor in stil alpin/nordic pe teritoriul Romaniei, colaborat cu planul urbanistic de la 1911 care nu precizeaza pe acea parcelare vreo cladire, am conchis ca este vorba de o casa din anii 1930. Totusi, daca eu am identificat gresit sau am interpretat eronat planul urbanistic, iar dvs aveti informatii certe, va rog sa le impartasiti atat cu mine, cat si cu cititorii acestui blog. Chiar as fi recunoscator!
Delete