Posted by : MARIVS IMPERATOR 17 Jun 2012

Am ajuns la episodul cu numarul 5 al acestui serial despre grozaviile din Pasajul Latin, fost Lipscani, din Bucuresti. Pentru a (re)citi episoadele precedente, click pe linkurile de mai jos.


De acum fiind lamuriti indeajuns privitor la munca "laborioasa" de documentare facuta de Adriana Ivan, azi a venit vremea sa cercetam indeaproape alt panou din Pasajul Latin, anume cel care ne infatiseaza "Sfatul Dacilor".
Totusi, desi scena nu ne infatiseaza o lupta, nu este vorba nici despre vreun sfat al dacilor. In fapt, in scena aceasta, nu vedem decat un singur dac. Este vorba despre cel care sta in genunchi, flancat de un soldat si de un ofiter superior roman, posibil chiar garda de corp a imparatului, care este ultimul din stanga in prim-plan. In randul de sus vedem alti soldati romani. Si, atunci, cum poate fi vorba de o adunare a dacilor in care sa se sfatuiasca pe teme militare? Simplu! NU este vorba despre o scena care ne infatiseaza vreun sfat al dacilor! Mai jos puteti vedea aceeasi scena intr-o reproducere dupa Columna lui Traian, aflata la MNIR.
Aici, desi este tot o copie, detaliile sunt cu mult mai clare, astfel  incat putem observa ca dacul in cauza nu este un om de rand, ci un nobil, posibil comandant militar, care cere indurare. Ne putem da seama ca este un tarabostes sau pileatus (nobil) dupa caciula specifica pe care o purta. Totusi, ca sa nu mai mentin suspansul, am sa prezint mai jos si scena reala in intregime.
Asa-i ca nu pare deloc sa fie sfatul dacilor? Este vorba despre o scena din 106 AD, care surprinde stadiul final al asediului armatei romane asupra Sarmizegetusei, capitala Regatului Dac, si incercarea lui Decebal de a ajunge la o intelegere cu Traian. Faptul ca situatia era una disperata este indicata si prin ducerea acestei solii de catre un nobil, ci nu de oameni de rand, asa cum se intamplase pana atunci. Lucrul acesta se poate observa studiind scenele Columnei lui Traian. Imparatul refuza termenii de armistitiu si de predare a cetatii, astfel incat asediul continua, iar Sarmizegetusa este cucerita, nu inainte de a fi incendiata de proprii sai aparatori in retragere.

{ 5 comments... read them below or Comment }

  1. Vai de viata noastra! De-ar fi fost doar o glorificare a unuia dintre cele mai vechi genociduri din istorie, da' macar sa fi fost frumos facuta.

    N-am mai trecut p-acolo de ceva ani, cred. Felicitarile si multumirile mele pentru acest serial.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Multumesc! Ma bucur ca sunt si altii carora nu le este indiferent faptul ca aceste panouri sunt grosolan executate, fara documentare, dar mai ales gresit denumite.

      Delete
  2. Domnule MARIVUS IMPERATOR, articolul dumneavoastra ma inspaimanta, e putin spus de fapt, ma traumatizeaza. Trebuie sa recunosc ca fierbe sangele in mine cand citesc ce ne-ati infatisat aici. Imi amintesc de un stencil vazut odata pe un perete oarecare in Capitala, pe care scria "Indignati-va". Cred ca era sperietoare de ciori pentru extraterestri, ca bucurestenii sigur nu au inteles mesajul.
    Pana la urma, ce e de facut pentru, daca nu a stopa, macar sa reducem aceste enormitati care se petrec in vazul tuturor?
    E de apreciat efortul depus pentru acest blog, este foarte trezitor, daca nu chiar cutremurator. Mentionez ca am ajuns aici de pe un link oferit de baietii de la Rezistenta Urbana, citind tot despre asemenea magarii urbane, si din pasionat si indragostit de arhitectura si istoria tarii am ajuns bolnav cu nervii.
    Tineti-o tot asa, cine are ochi sa vada, vede, intelege si da mai departe...

    ReplyDelete
    Replies
    1. Va multumesc pentru cuvintele frumoase la a adresa acestui blog si pentru imi sunteti cititor. Sper ca o sa-l recomandati si prietenilor dvs, astfel incat si mai multa lume sa afle despre istoria arhitecturii din Romania.

      PS. Vor urma si alte episoade ale serialului dedicat Pasajului Latin, caci desi am asteptat ca lumea sa se sesizeze ca sunt si alte panouri gresite, nu s-a intamplat acest lucru.

      Delete
    2. Dar cum ar fi putut altfel sa cheltuiasca "beneficiarul de investitie" banisorul public stors de la contribuabilul care a devenit astfel "beneficiar de folosinta" ; fara sa ne intrebe nimeni daca ne place sau nu. Transparenta, consultarea publicului, a OAR, a UAP, nu se "practica". Minjelile, slutelile dezgustatoare au fost rasplatite cu substantiale "drepturi de autor". Desigur a existat si un feed back! dar noi ce vina avem? Putem cere sa fie extrase si aruncate la gunoi; banii trebuie recuparati si folositi pentru un proiect de amenajare a cheiului Dambovitei de catre un alt client cum ar fi dl. Frolu, nu?

      Delete

- Copyright © Arhitectura si urbanism in Romania -